Carmen Gheorghe

Mult după ce sclavia romilor a fost abolită, femeile rome din Europa încă se confruntă cu inegalități structurale (sociale, culturale, economice), care le împiedică să aibă roluri active în societate. În acest context, Carmen susține femeile rome să își facă auzită vocea lor unică, să devină agente ale schimbării în comunitățile lor și să scrie un nou fir narativ despre ele.

Fiind o femeie de etnie romă care a trăit experiența discriminărilor multiple, Carmen a realizat că, pentru a schimba mentalitatea societății și imaginea femeilor rome, are nevoie să creeze spații în care aceste femei pot să se susțină reciproc pentru a-și vindeca traumele. Mai mult, Carmen a conștientizat că este important să le ofere femeilor rome instrumentele necesare pentru ca acestea să-și susțină propriile inițiative, pentru a îmbunătăți comunicarea intergenerațională, pentru a schimba prejudecățile legate de rolurile pe care sunt îndemnate să le îndeplinească. Toate acestea, în timp ce construiește un nou fir narativ în jurul identității lor, ca indivizi și ca parte ale familiilor lor, ale comunității și ale societății. Carmen îmbină intervenția comunitară la nivel local cu activități de advocacy și crearea de cunoaștere scrisă pentru a schimba modul în care femeile rome își asumă identitatea, modul în care devin cetățene active și modul în care societatea le percepe.

Ea susține femeile rome pentru a schimba dinamica puterii în comunitățile lor și în relația lor cu autoritățile. Ele devin agente ale schimbării la firul ierbii care remodelează mentalități și structuri care le exclud. Carmen a fondat E- Romnja , singura organizație feministă roma din România. E-Romnja are o abordare intersecțională de a sprijini femeile rome să dezvolte soluții pentru probleme care variază de la identitate (sexuală, de gen) și drepturile femeilor (avort, egalitate de gen) până la locuire și infrastructură locală.

Carmen își vede rolul ei în jurul construirii noului fir narativ despre femeile rome la nivel european, care ia în considerare identitățile lor unice. Ea încurajează femeile rome să fie modele pentru generația tânără care poate influența credințele despre rolurile culturale pe care le pot avea în societate. Pentru a se asigura că femeile rome își dezvoltă rolul egal și unic în societate, Carmen construiește alianțe naționale și internaționale cu organizații feministe , LGBTQI +, organizații de artă și cultură, ambasade, fundații și decidenți politici.

Cu o populație între 10-12 milioane de romi în Europa și 620.000 de romi recunoscuți oficial în România, această minoritate este cea mai mare și cea mai puțin reprezentată de pe continent. Grupurile pentru drepturile omului pun numărul la 2 milioane, mai mult de 10% din populația României, mulți romi descriindu-se drept „români“ pentru a evita discriminarea. România a fost una dintre ultimele țări europene care a abolit sclavia romilor, ce a fost legală timp de aproape 500 de ani, până în 1856. Anii de sclavie au făcut ca exploatarea și abuzul să fie transmise din generație în generație ca fiind acceptabile, la pachet cu ignorarea demnității și respectului de sine. Mulți ani după acest moment, romii încă au fost dependenți de opresorii lor și au dezvoltat ceea ce dr. Joy DeGruy prezintă ca fiind sindromului post-traumatic al sclaviei (PTSS).

Datorită PTSS, opresorul a devenit modelul pentru comportamentul părintesc masculin, model ce a fost transmis de-a lungul generațiilor. Efectele se reflectă în multe dintre cutumele actuale ale comunităților rome. Bărbații romi sunt cei care au roluri de conducere și stabilesc norme convenite despre valoarea membrilor comunității. Aceste norme se reflectă în standardele și valorile comunității în ceea ce privește comportamente acceptabile, nivelul de educație și posibilitățile profesionale. Femeile rome sunt învățate să devină soții și mame care au grijă de copii, bărbați și bătrâni. Valoare lor constă în capacitatea lor de a ține închegate familiile, de a asculta de soț și de bărbați în general și de a respecta obiceiurile neamului. Acest lucru construiește sistemul patriarhal de rom dominant pentru care nevoile generale umbresc provocările specifice fetelor și femeilor. Discursul public este în mare parte modelat de bărbați romi și neromi care eludează perspectivele și identitatea femeilor rome.

De cele mai multe ori femeile rome nu se gândesc la valoarea pe care o au, situație exacerbată și de sentimentul de inferioritate socială. Acesta este rezultatul influenței combinate a societății, comunității și a familiei. Societatea influențează prin instituțiile sale și cadrul legislativ. Comunitățile în care trăiesc le influențează prin stabilirea de norme și încurajarea conformității cu societatea în general. Familiile lor le influențează prin modul în care sunt crescute pentru a-și lua locul în structurile comunității, așa cum părinții văd potrivit. Mass-media contribuie prin descrierea frecventă a femeilor rome ca fiind inculte, îmbrăcate într-un mod exotic și sexualizându-le. Există foarte puține materiale scrise de femei rome despre experiențele lor. Cea mai mare parte a literaturii este scrisă fie de bărbați romi, fie de persoane ne-rome, care perpetuează stereotipurile și prejudecățile existente.

Reprezentanții romilor își ascund lipsa de intervenție, inegalitățile și abuzurile în spatele percepției generale că femeile rome sunt supuse unui mod de viață tradițional, mai degrabă decât să acționeze conform legii. După cum se menționează în Strategia pentru incluziunea romilor, 64% dintre femeile rome din România declară că pot citi și scrie, comparativ cu 76% dintre bărbați. O cauză poate fi căsătoriile timpurii. Conform unui studiu realizat de Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, în Europa, 2% dintre fetele rome cu vârsta între 10-15 sunt căsătorite sau au un partener, iar în jur de 16% dintre adolescenții romi cu vârste cuprinse între 16-17 ani sunt căsătoriți sau locuiesc cu un partener. Doar 6% dintre fetele cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani care sunt căsătorite încă frecventează școala, comparativ cu 36% dintre fetele din aceeași categorie de vârstă care nu sunt căsătorite.

Deși România a semnat tratate internaționale privind anti discriminarea, egalitatea de gen, femeile rome lipsesc încă din strategiile naționale. Strategia națională pentru romi nu are măsuri specifice pentru egalitatea de gen, în timp ce strategia națională pentru egalitatea de gen este imună la problemele legate de femeile din grupurile etnice, persoanele cu dizabilități sau LGBTQ+. Politicile la nivel european se concentrează în principal pe subiecte generale legate de incluziune și acces la serviciile sociale, dar trec cu vederea femeile rome.

Discriminarea cu care se confruntă femeile rome în familie se extinde în societate. În sistemul de învățământ, stereotipurile perpetuate afectează fetele rome, ratele de abandon școlar fiind mai mari, precum și nivelul de analfabetism. 47% dintre femeile rome încă nu au asigurare medicală în comparație cu femeile nerome. Rata mortalității în rândul fetelor și femeilor rome gravide este de 15 ori mai mare decât ratele naționale din cauza complicațiilor. Un studiu lansat în 2011 a arătat că mai mult de 40% dintre femeile rome sunt exploatate și discriminate la locul de muncă din cauza etniei și a genului (nu s-a făcut nicio acuzație din cauza lipsei sistemelor de sprijin). Femeile rome sunt subiecte ale amenințărilor provenite de la organizații naționaliste / extremiste care s-au declarat în favoarea sterilizării femeilor rome care au mai mulți copii.

Carmen a resimțit abordarea de erou, dominată de bărbați, pe care majoritatea sectoarelor o au în ceea ce privește minoritățile și grupurile marginalizate. Pentru a dezvolta un nou fir narativ, ea susține femeile rome să devină agente ale schimbării la firul ierbii și folosește cunoașterea de la nivelul comunităților pentru a remodela cadrele juridic și societal. Toate acestea, în timp ce creează conținut scris care surprinde vocea femeilor rome despre femeile rome.

Prin intermediul E- Romnja , Carmen a dezvoltat o metodologie de intervenție comunitară pentru a lucra intersecțional cu femeile rome. Intervenția sa ia în considerare micro-culturile fiecărei comunități. Începând cu o analiză aprofundată a vieții femeilor rome, echipa E- Romnja creează un plan pe termen lung, femeile devenind partenere, surori, parte a procesului. Împreună planifică întâlniri lunare, evenimente comunitare, ateliere pe teme specifice (educație sexuală, maternitate etc.) și intervenții locale de advocacy. După ce au lucrat cu peste 900 de femei din 7 comunități din toată țara, unde mentalitățile profund rasiste și sexiste au pus femeile rome la periferia societății, au loc schimbări semnificative. Femeile rome devin conștiente de elementele multiple ale identității lor și cum să le folosească pentru a fi agente ale schimbării în comunitățile lor și în relația cu cu autoritățile publice locale. Ele organizează propriile lor evenimente (ex.: activități pentru ziua internațională a romilor, concursuri de gătit pentru a dezvolta canale de comunicare între mame și fiice) și participă în cadrul întâlnirilor consiliilor locale, organizează marșuri pașnice pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la nevoile lor, și petiționează pentru schimbările necesare. Pe baza evaluărilor periodice, Carmen a observat un nivel crescut al solidarității între generații și între comunități și un nivel sporit de implicare atunci când au loc acte de violență și de viol, un semn că schimbările de mentalitate conduse de femeile rome se întâmplă. Chiar și atunci când lucrează în străinătate, aceste femei rome folosesc metodologiile învățate pentru a organiza grupurile din care fac parte.

Carmen observă cum micro-culturile și normele sociale pun presiune asupra comportamentelor copiilor romi. De aceea a pornit grupuri de inițiativă pentru adolescenți ca aceștia să aibă spații în care să descopere cum vor să crească și să învețe despre subiecte pe care nimeni nu le deschide acasă sau la școală (ex.: egalitatea de gen, educația sexuală, educație civică). Echipa E-Romnja îi încurajează să proiecteze și să exploreze modalități de a se reprezenta pe ei și cultura romă (ex.: piese de teatru, proiecte fotografice, ateliere de discriminare cu colegii lor de școală neromi, dezbateri cu autoritățile locale). Prin mentorat și burse, E- Romnja sprijină fete rome să își continue traseul educațional și să acceseze noi oportunități de dezvoltare. Astfel, adolescenții ajung să înțeleagă mai multe aspecte despre societate și de la o vârstă mai fragedă, ei găsesc moduri unice de a contribui la noul fir narativ despre romi și femeile rome. Șaptezeci de adolescenți sunt în prezent activi în grupurile de inițiativă. În timpul pandemiei, când nu au putut fi organizate evenimente publice, fetele rome au folosit instrumente online (Facebook, Tik Tok) pentru a vorbi despre cultura și istoria lor.

Carmen consideră că orice problemă văzută prin ochii femeilor devine o problemă a femeilor. Iar pentru a fi rezolvată este nevoie de lucru colaborativ cu actori care pot deveni aliați ai femeilor rome și care le pun pe acestea în centrul soluțiilor. Pentru a depăși credințele limitative despre femeile rome, E-Romnja organizează întâlniri tematice cu primari, asistenți sociali, preoți, alte ONG-uri și reprezentanți ai poliției în care femeile rome prezintă problemele cu care ele se confruntă (cum ar fi violul, violența domestică, căsătorii forțate, investiții reduse în comunitate, acces redus la resurse și servicii). E-Romnja ajută în mod special autoritățile locale în a naviga cadrul legislativ și pun la punct împreună procese și protocoale ajustate pentru nevoile comunităților rome. Datorită abordării colective a E-Romnja, autoritățile publice locale au ajutat mai mult de 100 de persoane să obțină cărți de identitate, iar reprezentanții autorităților publice locale merg înapoi în comunități pentru a vorbi cu femeile rome, nu numai cu bărbații romi, despre provocări și soluțiile pe care ele le văd potrivite.

La nivel național, E- Romnja se numără printre inițiatorii sau parte activă din coaliții în domeniile locuirii, egalității de gen și violenței domestice. Aceste alianțe sunt pentru Carmen mijloace de a aduce vocile femeilor rome la nivelul politicilor publice și de a face ca firul lor narativ să fie luat în considerare în toate rapoartele, acțiunile publice, consultările și pozițiile comune. Ca parte a activității de advocacy pentru introducerea educației sexuale obligatorii în programele școlare, Carmen a scris un raport pentru ONU (2017) privind discriminarea de gen, cu o secțiune esențială despre femeile și fetele rome. Eforturile E- Romnja au fost cruciale în dezvoltarea celui mai recent cadru legislativ care abordează violența domestică și protecția celor care se confruntă cu astfel de situații. Dincolo de nivelul politicilor publice, E- Romnja ajută organizațiile feministe naționale și LGBTQ+ să folosească metodologia lor de lucru comunitar. Datorită intervențiilor E-Romnja, munca intersecțională începe să devine o normă la nivelurile politic, academic, precum și al societății civile. Discursul public abordează din ce în ce mai des subiecte tabu precum violența împotriva femeilor rome, căsătoria forțată a copiilor, drepturile sexuale și reproductive.

Bazându-se pe perspectivele sale locale, Carmen a dezvoltat modalități de a dezvolta noul fir narativ despre femeile rome la nivel european. ONG-uri din Spania și Germania se inspiră în munca comunitară a lui Carmen și își construiesc propriile intervenții integrate, femeile rome din comunitățile românești fiind exemple pentru platformele lor. În Finlanda, ea a ajutat unul dintre finanțatorii organizației, Helsinki Deaconess Institute, în a remodela discursul public în jurul romilor. Fundația pentru o Societate Deschisă a schimbat modul în care acesta dă granturi organizațiilor feministe pe baza experienței de lucru cu E-Romnja, trecând de la a impune o agendă pentru intervenții la nivel comunitar la a permite organizațiilor să se concentreze asupra nevoilor curente expuse de femei.

Carmen realizează că un punct important este să fructifice prezența la nivel european în procesele de consultare pe politici publice. În acest fel, orice nou act normativ este obligatoriu să fie transpus de către statele membre și astfel noul fir narativ se ancorează dincolo de România. În 2018, E- Romnja a început să colaboreze cu Centrul pentru Drepturi Reproductive pentru a promova o legislație mai bună privind drepturile sexuale și reproductive legate de femeile rome din Uniunea Europeană. Anul acesta a fost pregătită prima întâlnire semnificativă găzduită de doi membri ai Parlamentului European, dar din cauza pandemiei, această inițiativă a fost amânată. Dincolo de aceasta, E- Romnja a fost consultată în procesul de elaborare a Strategiei Uniunii Europene pentru romi, pentru introducerea perspectivei de gen, în lucrarea Institutului European pentru Egalitatea de Gen pentru introducerea intersecționalității și de către Grupul de experți privind acțiunea împotriva violenței împotriva femeilor și a violenței domestice pe instrumentul ce monitorizează punerea în aplicare a Convenției din Istanbul de către țările semnatare.

Invizibilitatea femeilor rome în materialele scrise este o realitate. De aceea una dintre direcțiile importante în munca lui Carmen este să scrie despre viața femeilor rome, despre istoria lor, despre rasism, probleme de gen, intersectionalite, și reprezentare. Ea inspiră alte femei rome din România și din străinătate să îmbogățească acest nou fir narativ prin conținut scris despre comunitățile rome prin vocea femeilor rome. Carmen este și lector universitar, predând studenților un curs de feminism rom și altul despre feminism la firul ierbii și inegalități sociale. Prin aceste eforturi, noile generații de femei rome au acces la noul fir narativ și cresc știind că au o contribuție relevantă în societate. În același timp, societatea are acces la expuneri corecte ale vieții femeilor rome.

Carmen se consideră a fi un catalizator pentru inițiativele conduse de femei rome de pe continent și vrea să construiască un spațiu pentru ca acestea să co-creeze noul fir narativ. Mai mult, ea urmărește să extindă intervenția comunitară în mai multe comunități de romi. În România, ea construiește o alianță între ambasade și autoritățile publice centrale pentru a dezvolta în baza modelelor internaționale intervenții în cazul căsătoriile forțate și a căsătoriilor cu minori.